Randuri catre absolventi – Vladimir Pustan

Va scriu celor ce terminati cursurile scolii de predicare. Prima promotie. Va scriu cu pana înmuiata în cerneala despartirii, cu sufletul pustiu de înca o trimitere în lucrare.

Ne-am revarsat în voi fara sa va dati seama. V-am împartasit bucuriile, tristetile, lacrimile, cunostintele, nedumeririle noastre. Acum le duceti mai departe.

Sa iubiti bisericile, sa iubiti oamenii. Sa smulgeti suflete din iad, sa-i întariti pe cei slabi sa-i ridicati pe cei cazuti…

Sa fiti tari… sa nu va încovoaie vantul, barfa, micimea, sulita aruncata. Sa va feriti de sulite dar sa nu le aruncati înapoi. Dumnezeu are nevoie de predicatori nu sulitasi.

Sa va pregatiti. Zilnic sa studiati, sa va rugati, sa cresteti. Sa fiti optimisti. Veti fi predicatorii bisericii rapite la cer… zilele frumoase ale bisericii de acum încolo urmeaza.

În numele profesorilor, drum bun prieteni!